Parcare inclusă
Pentru că sunt organizată ca un șantier de construcții chinez, lucrez de la începutul verii să îmi planific concediul de la începutul toamnei.
Pentru oricine locuiește pe coasta de est a SUA, concediul se petrece obligatoriu pe coasta de vest. Probabil că acesta e drive-ul oricui locuiește în est – să plece în vest. Cu alte cuvinte, venind dintr-o țară unde ești permanent un "estic", oricât de în vest locuiești față de locul în care te-ai născut, ți se pare prea în est totuși și vrei și mai în vest. Mă rog, ați prins ideea.
Așa că vacanța înseamnă:
- destinații exotice precum Las Vegas, Palm Springs, Los Angeles, Santa Monica,
- stabilit bugetul de călătorie (inclusiv cât joci la cazino ca să nu te duci totuși să se uite crupierii cu scârbă la tine dar nici să ajungi înapoi acasă și să faci foamea două luni după),
- convins prietenii și rudele să mergeți în grup (pentru că e zonă de deșert și doar în filme sau în vise apare unul musculos în blugi de la Levi's și-ți remorchează mașina înainte să îți curgă ție fondul de ten, în realitate e mai probabil să apară unul cu o armă care să vadă dacă te nimerește bine de la diverse distanțe),
- convins o firmă de închirieri mașini de ce ar trebui să îți dea o mașină pe mână deși nu ai social security number și credit history, cu alte cuvinte ești dubios dacă locuiești în SUA și nu vrei cetățenie americană,
- program de rugăciune de trei ori pe zi ca în pozele din vacanță arborii de Sequoia să fie mai lați ca tine.
Pornim să căutăm cazări.
-Uite, am găsit căsuța asta. Încăpem toți, e aproape de Grand Canyon.
Eu, care plătesc o sumă exorbitantă pe parcarea lunară:
-Dar vezi să aibă locuri de parcare! Nu accept fără parcare inclusă!
Căsuța:
