Niagara

Cascada Bigăr.

Nu. Evident. Niagara. Sau de câte bărci e nevoie ca să faci duș la 10.000 de turiști pe zi. Unul dintre cele mai cunoscute nume din lume, indiferent de câte ori ai fost corigent la geografie. Când citești despre originea numelui, înțelegi de ce la geografie nu te-a învățat dl. Mirescu și despre asta. Sunt mai multe teorii privind linia de proveniență și, deși sunt diferite, toate pornesc de la limba nativilor iroqoui. "Apă Tunătoare" (nu tuRnătoare), "Pământ despărțit în două", toate denumirile în stilul indian nativ din seria "Urlet de șacal în preerie", "Vulpoiul curajos", "Săgeata care vâjâie neînfricată spre elanul încolțit". Dar nu vă plictisesc mai departe cu asta. Vă plictisesc cu altceva. Că abia am început.

Niagara este practic granița naturală între SUA și Canada iar cascada e împărțită frățește de cele două țări. Desigur, termenul "frățește" e relativ. Majoritatea celor care au oarecare cunoștință de ea (inclusiv nepoții mei canadieni) îți spun că numai canadienii au locurile din față la cascadă și americanii sunt niște defavorizați pentru că ei vad doar o parte, cum ar veni doar norul care se ridica din cascadă, nu și căderea de apă. Ori doar cascada aia mică, nu și pe a mare. Ca să vedeți că dintotdeauna a existat o dispută pe "butonul meu roșu e mai mare decat butonul tău roșu". Nope. Neadevărat. Ambele țări au vedere spre ambele cascade (Maid of the Mist - cea mai...delicată, adică nu te trezește dacă ai somnul profund și Horseshoe Fall -aia din cărțile de geografie, care te trezește și dacă ai somnul profund enhanced de 7 melatonine si 2 ceaiuri de valeriană). În plus, de pe ambele maluri pleacă ambarcațiuni care transportă turiștii fix în mijlocul cascadelor, prin apele internaționale (am fost asigurați ca să nu ne speriem ca ne răpesc ăștia și ne deversează naiba la britanici pe malul canadian). Mai mult, ca să nu schimbi tabăra în mijlocul cascadei, cele două țări au căzut la înțelegere să dea turiștilor pelerine de ploaie diferite. Noi, ăștia de pe malul american, am primit pelerine albastre, cei de pe malul canadian au primit pelerine roșii

Așa încât dacă privești bărcile de sus pare o confruntare la scară între susținătorii lui Biden și cei ai lui Trump, toți dispărând la un moment dat în ceața cascadei pe măsură ce se apropie de ea. Ca în viață.

Dar sa revenim.

Pe ambele maluri orașul de graniță se numește, ați ghicit, Niagara. Deci există Niagara de New York și Niagara de Ontario. Ambele orășele trăiesc din turism și aș risca să spun chiar că în unele perioade...se și sufocă de la asta. Spre exemplu, la americani, de 4 iulie, administrația parcului natural Niagara gestionează cam 30.000 de turiști. Am fost sfătuită să fiu fată deșteaptă și să nu îmi arăt mutra pe acolo de nicio sărbătoare și nici în timpul vacanțelor școlare.

Ca sa nu am dureri de cap, am luat o excursie all inclusive de la concierge-ul de la hotel. Nu. Nu îți dă și de mâncare. Că nu e all inclusive turcesc. All inclusive adică ai toate intrările și transport de la/la hotel.

Concierge-ul hotelului, Lucia, o doamnă la 80 de ani, de origine ungaro-italiană (că aici toată lumea e de origine...de altundeva), când i-am spus că nu doresc sa vizitez și partea canadiană, și-a pierdut controlul feței, lăsând în libertate un surâs de la o ureche la alta și scăpând un "Very good decision!". Nu am cerut explicații pentru că m-am temut ca mi le dă. Și-a dat seama ce inteligentă sunt când i-am zis că din păcate am văzut că a doua zi, când îmi luasem eu all inclusive-ul, e prognozată ploaie. S-a uitat așa, lung, la mine cu privirea aia care spune: "Păcat de asta, că părea zdravănă la cap. Dar acum îmi dau seama că barierele sunt lăsate, semnalele luminoase pornite însă nu vine trenul". De data asta nu s-a mai scăpat pe gură, doar mi-a zâmbit prietenește: "Gabriela, nu contează dacă plouă pentru că oricum te face cascada fleașcă. Înțelegi? Cascadă. Apă. Multă. Fără griji. N-ai să simți ploaia.". Apoi, pentru că m-a văzut că mă simțeam....prost / proastă de întrebare, m-a liniștit bătrânește: "Nu îți face griji! Am auzit altele și mai nostime. O doamnă nu voia să ia excursia cu barca pentru că a crezut că barca vine pe râu și îi dau drumul să pice în cascadă". Tare m-a consolat asta. Românește așa. Când auzi că sunt alții și mai idioți ca tine.

Apoi a urmat saga cu plata excursiei. Lucia îmi cere cardul. I-l dau deși sunt un pic reticentă. Suntem în holul hotelului, trece multă lume pe acolo, întotdeauna balcanicul se gândește că ți-l înșfacă cineva și fuge. Iar eu cu fugitul nu prea servesc. Nope. Nu a fost nevoie. Lucia, concierge-ul, e practic o vânzătoare a unei alte agenții de turism și trebuie să îi sune pe cei de la agenție să le confirme că a mai vândut un bilet. Și sună. „Alooo... hei, Emma, am un bilet pentru mâine. Da, deci numărul cardului este: ciiiiinci - șaaaaaseeeee- șaaaaseeee- dooooi.... Codul de securitate este doooooi- paaaaatruuuuu, nuuuu, paaaatruuu, așaaaaa, șaaaaaapteee”. Vă puteți închipui cum striga? Nu. La 80 de ani ești un pic nesigur dacă ești auzit sau nu. Și o ia de la capăt: „Emmaaa, deci repet: numărul cardului esteee: ciiiiinci - șaaaaseee - șaaaaaseeee....”. În timp ce eu mă făceam din ce în ce mai mică. Culmea, Cardul e respins. O iau eu la telefon pe Emma: „Emma, spune-mi ce cifre ai tu acolo ca să verific eu.” Începe aia să urle de la agenție: „Ciiiinci - șaaaaaseeee - șaaaaseeee...”. Avea o cifră greșită. Dar sunt convinsă că la cât au urlat Lucia și Emma numerele de pe cardul meu, au auzit toți turiștii din hotel, plus vreo jumate din ăia de peste graniță, de la canadieni, peste zgomotul cascadei.

Am avut însă noroc cu vremea- a doua zi a fost un soare de abia puteai ține ochii deschiși. Asta până am ajuns în mijlocul cascadei. Detaliez mai încolo.

Concierge-ul mi-a mai spus și că în fiecare seară la cascadă e foc de artificii la ora 22.00. Evident că m-am prezentat. Eu și toți cei 10.000 de turiști din orășel. Pentru că, dacă e mokka, nimic nu mă poate opri. Nostim este că artificiile sunt trase de canadieni. Dar se văd mai bine de pe partea americană. 1-0 pentru americani.

În excursia all inclusive de a doua zi am avut o șoferiță tare simpatică, Serena, și ea pe la vreo 70 de ani. A apărut cu un microbuz american și cu o pălărie de ranger, tricou, pantaloni scurți regulamentari și bocanci. A împărțit niște șireturi să ni le legam la gât ca să ne recunoască mai ușor. Pe care la final ni le-a luat înapoi.😃😃😃 De all inclusive ce era. Altfel, a fost foarte clară și punctuală și a ținut să ne ureze, când ne-a urcat pe barcă, sa nu ne întoarcem...uscați. Adica un fel de "go wild!"/"faceți-vă viața!".

Acuma trebuie sa știți că nu ai cum să fii o doamnă la cascada Niagara. Adică poate te urci ca o doamnă pe barcă. 

Dar la revenire ești un cocostârc moțăit, cu părul lipit de cap și hainele de corp de la sauna naturală de dedesubtul pungii albastre cu care ai putea face ușor piața. Eu am zis că mi-am ales un loc ferit unde să văd cascadele cumva de după colț pentru că vreau să arăt bine și când mă dau jos de pe vapor dar nu. Pare ca ăștia de conduc vaporul sunt plătiți doar dacă absolut toți turiștii transportați sunt aduși înapoi cu apa zuruind de pe ei. Pentru că poate te așezi tu după colț ca o lady in distress, dar ăștia, ce credeți, opresc unde e căderea de apă mai puternica și INTORC VAPORUL IN CERC! Că poate vrea și doamna să fie udată, poate vrea și doamna astălaltă. Cred că sunt în stare să și scuture vaporul ca să se asigure că no tourist returns dry. Prin urmare, puteți uita.

Ideea e ca întâi treci pe lângă cascada Maid of the Mist. Mai micuță și în întregime pe partea americană.

Despre ea sunt interesante două lucruri:

1. A fost secată artificial de 2 ori pentru a se îndepărta bolovanii imenși de la bază. Si acum mai sunt unii, motiv pentru care niciun nebun nu se aruncă în cascada asta dacă vrea sa aibă 1% șanse să scape cu viață. Bine, acum e interzis să te arunci de oriunde pe acolo. Dar în trecut a intrat în istorie o profesoară pensionară care și-a construit singură un butoi, l-a tapetat pe interior cu ceva moale, s-a închis cu pisica proprie în el și și-a rugat prietenii să îi dea vânt în jos pe Horseshoe Falls. Una dintre puținele temerare care a scăpat cu viață. Fără niciun oscior rupt. Dar cică a ieșit zgâriată de pisică și în nas.

2. Toată apa care cade pe Maid of the Mist și Horseshoe Fall este doar jumătate din capacitatea râului. Volumul este reglementat de un consorțiu americano-canadian care urmărește prezervarea cascadei și împiedicarea colmatării. Noaptea, când nu sunt turiști, se reține și mai multă apă din cascadă. 

Deci de cascada asta treci cu ușurință. Mai sare așa câte un strop pe care ți-l poți șterge cu grație. Mai faci o poză. Mai precis -ultima poză cu telefonul uscat. Și ultimul gând din cap: "Ce idioți și ăștia să te pună să pui pelerina asta pe tine pentru trei stropi. Niște fătălăi!". Și apoi anunță căpitanul: "Ladies and gentlemen, this is Niagara Falls!". Vă jur, ultima imagine pe care o am e cu domnul de lângă mine, venit cu fetița. Pentru mine ăla e Niagara Falls pentru că altceva nu am văzut. Nu că se așează ceața. Pur și simplu ești în apă dar nu ești în apă. Stropii sunt atât de deși încât nu mai ai vizibilitate nici până la capătul propriei tale mâini! 

Nu știi dacă te-a băgat cu capul sub apă sau se prăvălește toată cascada peste tine sau au plătit ăștia, consorțiul vieții americano-canadian, pe unii să îți arunce constant găleți cu apă în față. Se aud țipete de pe lângă tine dar la un moment dat nici alea nu se mai aud că nu mai îndrăznește nimeni să țină gura deschisă. Și nu se mai mișcă nimeni de teama că, nevăzând nimic, riști naiba să cazi peste bord ca înecatul. La propriu. Nu știi cum să îți bagi mai repede telefonul prin buzunare. Nu de alta, dar e totul atât de ud că nici buzunarele nu le mai simți unde sunt. Mi s-a părut ironic din partea ghidei să ne ureze să nu venim uscați. Sora mea, nu există un loc unde să te ascunzi! Nu ai cum decât dacă nu ești pe barcă.

Deci practic pentru mine cascada Niagara va rămâne domnul de lângă mine. In rest, nu aș putea să vă descriu cascada decât să vă zic să mergeți cu partenerul în dușul propriu, complet îmbrăcat, și partenerul să vă țină dușul îndreptat în față cu jetul la maxim în timp ce vă urlă: "Ladies and gentlemen, this is Niagara Falls!". Bro, opriți-o naiba un minut să o văd și eu!

Dacă/după ce scapi de Horseshoe Fall, te așteaptă tot ghida. Stricată de râs. Și cu atitudinea aia: "Vai, dacă v-ați vedea ce fețe aveți!". Că toți ăștia din grup ne-am întors ca niște curci plouate (la propriu), cu apa șiroind de pe noi și lipăind în sandale. Serena, veselă: "Sunteți gata pentru al doilea duș?" Ce? Cum? Mai aveți una? Ați tinut-o ascunsă? O luăm de la capat? Nu mi s-a uscat telefonul, dați-mi o pungă cu orez!

Al doilea duș e o experiență interactivă 5D care începe într-un lift unde ți se face un scurt instructaj încurajator: "Când se oprește liftul și se deschid ușile, o sa vedeți un tunel rece și întunecat la capătul căruia e o lumină. Vă încolonați și vă duceți spre lumina aia!". Mă uit la el, nu semăna cu Sfântul Petru. Dar parca știe cineva cum arată Sfântul Petru? Și cum ceilalti turiști nu s-au ambalat că suna a drumul final spre lumină, am zis că am eu imaginația prea bogată. Tot Sfântul Petru ne anunță că ni se vor da alte pelerine (prezumând probabil -corect- ca pe alelalte ni le-a sfâșiat cascada pe barcă) și ne spune râzând ca nici nu știe de ce ni se dau, probabil să ne protejeze de "produsele" căzute de la albatroși. 

Ba ne și dă câteva ponturi: "Vedeți că scârbele astea de albatroși s-au prins unde stau turiștii, adică fix acolo unde li se înmânează pelerinele noi, și acolo și-au facut practic veceul. Deci vă luați pelerina și fugiți cât vă țin picioarele". Zis și făcut. A avut dreptate. Prima imagine pe care o ai când ieși în lumină este cea din "Păsările" de Hitchcock, coproducție americano-canadiană. Jumate din albatroșii lumii sunt aici. 

Iei pelerina și te cari în timp ce o arunci pe tine. Te simți mai în siguranță după ce ești învelit. Un sentiment fals pentru că basically cascada lângă care ești e...în sus. Și tu cumva trebuie sa ridici capul. Unii mai țin și gura deschisă. Vă spun. Cred că acolo e poligonul de tragere al pescărușilor. "Ia uite chinezul ăla! Uite-l p-ăla! Impușcă-l tu! Hei!!! Indianul ăsta e al cuiva? Lăsați-mi-l mieee! Incomiiiing!!!". Eu am avut noroc că nu sunt sigură pe picioarele mele nici pe bulevardul din fața blocului, dar mite pe teren accidentat, așa că am stat mai mult cu capul în jos.

Când am ajuns la cascadă, ai niște scări și niște podețe pe care ești liber să te urci dacă ești masochist. Eu ca o lady plouată de la cascadă anterioară, am urcat doar un nivel și m-am amuzat de temerarii de la ultimul nivel care aveau de înfruntat curenți de aer de forța unui uragan de categoria 4, pe lângă dușul turbo al căderii de apă. 

Amuzant nu e că trebuie sa te ții de tot ce găsești ca să nu te azvârle peste mâna curentă a podețului, ci că unii turiști insistau să își facă selfie-uri. Și dacă reușești să iți păstrezi telefonul în mână, tot la orez ajungi pentru că îți intră apa și pe găurelele verticale de jos în sus, dar mite pe alelalte. 

Cei mai deștepți (suspectez că inginerii) au lăsat câte un membru de familie la un nivel inferior, cu telefoanele, și și-au făcut poze safe. Ăștilalți mai săraci cu duhul...ca mine cu "Dacă plouă ce ne facem?". 

Oricum, ăla e ultimul punct din traseul all inclusive. În primul rând că în momentul ăla ești un norocos dacă mai ai lenjeria intimă pe tine. Uscată. Si nezdrențuită. Iar în al doilea rând, după ce te-ai luptat sî stai în picioare, cu o mână să te ții de podeț și cu alta să ții telefonul mobil, ți-ai făcut deja workout-ul pe ziua aia. Și treaba asta devine vizibilă când ajungi înapoi în microbuz și absolut toți, care mai de care mai moțăiți, șiroind, rușinați de albastroși, toți am pus mâna pe câte o sticla de apă dată cadou (în sfârșit!) de all inclusive-ul american, că eram deshidratați. Pentru ca la Niagara e all inclusive la apă doar. Deci câtă apă pot ei arunca pe tine. Interior-exterior.

Casetă tehnică

date valabile în iulie 2024

Agenția de turism de la care am luat excursia all inclusive:

Niagara Tour Company

Date de contact:

+1 7162856555

booking@niagaratourcompany.com 

niagaratourcompany.com  

prețuri: 129 USD/adult, 99 USD/copil ( ˃12 ani). A inclus toate intrările la obiective, transport foarte decent la/de la hotel cu microbuz curat, cu aer condiționat, ghid în limba engleză

Hotelul unde am stat:

Hampton Inn pe Rainbow Blvd. Este la 20 de minute de mers pe jos de cascadă.

Bărcile care pleacă spre cascadă sunt la un interval de 15 -20 de minute. Plecarea de pe partea americană este de la Observation Tower.

Seara luminile se aprind la cascadă la ora 21.00 iar artificiile sunt la ora 22.00. Artificiile se văd gratuit de aici:

Aveți și opțiunea să urcați în turnul de observare, la un preț de 1.25 USD.

Ca opțiuni de masă vă recomand să mergeți în Lewiston, un orășel la 15 minute de Niagara Falls (tot pe partea americană). Pe strada principală (Center street) sunt multe restaurante, prețuri decente, mâncare foarte bună. 

Vreți să mai știți ceva și vă pot ajuta, contactați-mă.