Monster trucks.        Sau despre patriotism

Nu am visat de copil să văd camioane modificate. Sau Monster truck-uri. În primul rând că pe vremea comunismului visai la o simplă Dacie vreo 7-8 ani de zile. Și când o primeai doar nu erai idiot să o modifici. Că aia îți rămânea pe viață. Dar aici Monster truck-urile sunt la modă și printre copii, și printre oameni mari. Așa că într-o bună dimineață am decis să conduc vreo 300 de kilometri pe sens ca să văd un astfel de show. Ce ar putea să strice? Nimic. Dar de mai jos veți vedea că de stricat se strică ceva.

Mai întâi câteva fun facts despre show-urile cu camioane modificate și urmările lor:

• La fiecare spectacol, fiecare camion suferă daune în jur de 10.000 de dolari, reparații care trebuie făcute în câteva zile, până la următorul show. Cam cum mă duceam eu la dl George la service. Desigur, pe bani mai puțini.
• O singură anvelopă de camion din ăsta modificat costă cam 2.600 USD. Monster truck-ul întreg ajunge undeva la 250.000 USD. Dacă tot am început să listez cheltuielile...
• Motoarele costă aproximativ 50.000 de dolari fiecare și folosesc injecție de metanol. Consumă aproximativ 38 litri de combustibil la un spectacol. Motoarele se epuizează cu o rată de aproximativ 5 pe an.
• La spectacole, în zona de public se află operatori radio care, în caz de pericol iminent, pot transmite un semnal către camionul respectiv și îi pot opri de la distanță motorul pentru a evita vreun accident. Mai ales că vizibilitatea din interiorul cabinei este mai limitată decât la un camion obișnuit. Eu am luat bilete la cucuieți. Etajul patru. La sărăkii și rednecși. Nu aveau nicio șansă să ajungă la mine.
• Monster truck-urile sunt special construite pentru sprinturi scurte și puternice. Nu te poți duce cu ele de la București la Constanța pe Urziceni-Slobozia. Doar să știți, în caz că vă bate vreun gând.
• Fiecare Monster truck are un design și un nume speciale (Grave Digger, Megalodon, El Toro Loco). Unele din ele au fan cluburi dedicate și semnale specifice care le definesc. Copiii adoră să facă semnalele respective (nu, nu cu degetul mijlociu!) atunci când intră un astfel de camion în arenă. E și o modalitate de a-i ține antrenați în pauze (și evident de a-i aduce praf de obosiți acasă). Oricum în pauze (cât se reface ringul cu nisip) se pune muzică și se dansează. Bătuta pe loc, că nu te duci pe ring.

• Scaunul șoferului (singurul, de altfel, că nu poți folosi Monster trucku` pe Uber sau Bolt) este plasat în centrul cabinei (evident pentru protecție). Ca să se urce în cabină, șoferul intră pe dedesubt. Nu știați, nu? Nici eu.
• Anual, la show-urile Monster Jam se distrug aproximativ 3.000 de mașini, autobuze și chiar.. câte un avion-două. Mașinile sunt luate de la cimitire de mașini, unde sunt și returnate după fiecare show. Adică: "- Mai știți cele 10 autoturisme pe care ni le-ați dat alaltăieri? Vi le-am compactat, cu plăcere! Vi le aduce colegul în brațe. Nu. Nu unul câte unul. Pe toate stivă."

Am ajuns la show cum ajungea mama cu tata la gară: cu 3 ore înainte de momentul când trebuia să vină trenul. Dar asta mi-a asigurat un loc de parcare mai aproape de intrare, nu la 2 km cât avea parcarea. Plus că mi-a luat 30 de minute să trec prin cele 200 de filtre de securitate și să urc pe scări până la etajul 4 unde aveam locurile.

Lucrul care m-a șocat a fost că toți în jur aveau căști pe urechi. Un cuplu în fața mea cu trei copii, toți cu căștile pe urechi. Eu, complet nepregătită și necitită, ca o găină lăsată pe câmp după o viață în curte pe relaș, evident am găsit motiv de comentat (în capul meu, că aici e libertate de exprimare dar te exprimi pe pielea ta și cu riscul de a-ți trece un glonț prin cap): "Ia uite și la ăștia, vin cu copiii în aer semiliber și îi țin tot cu căștile pe urechi!" Abia când au pornit Monster truck-urile motoarele mi-am dat seama că oamenii nu ascultau muzică ci că alea erau căști cu noise cancellation (cel mai probabil folosite și ca să își învețe copiii să tragă cu arma – că rămân tot cârcotașă). Zgomotul motoarelor turate ale Monster truck-urilor îți pot scoate cu ușurință plombele din gură și disloca simultan câteva încheieturi. Nu am putut filma nimic nu numai pentru că este interzis să filmezi și să postezi evenimentul, ci și pentru că am stat permanent cu degetele în urechi. Ca peizana. Berbești-Alunu 1.01. În timp ce toți din jurul meu, pe barosăneală, cu căști cu noise cancellation, da?

Pe scurt, show-ul concurs are mai multe probe. De la salt în aer la rămânerea pe roțile din spate și din față cât mai mult timp (consecutiv, că simultan poate toată lumea). 

De știut și că una din probe (cea cu saltul în aer) a fost câștigată de o femeie, Kayla Blood, care a condus Monster truck-ul Soldier Fortune. Doamna a lucrat în Garda Națională din Louisiana și chiar e o femeie care arată foarte bine. Din poze se vede că are manichiura mai frumoasă ca a mea.

La fel de impresionant e faptul că show-ul a început cu imnul SUA. În momentul în care s-a anunțat imnul, toată lumea a țâșnit în picioare, cu mâna în dreptul inimii și s-a cântat la unison (nu, eu nu). O reacție atât de rapidă a publicului la anunțarea imnului și faptul că se cânta în picioare înseamnă ani de zile de infuzare a patriotismului în rândul populației, de la copiii de școală la adulți. Un show cu Monster truck-uri devine și o ocazie de a reafirma atașamentul populației față de țară (nu față de conducătorul iubit, nici față de politicienii incompetenți, neatenți, indiferenți ori neglijenți). E un statement despre apartenența la națiune, la un teritoriu, la niște valori. Mai presus de oricine se află la conducere.

Un lucru despre care ar trebui să învățăm și noi mai bine.